Portul popular bărbătesc din zona Olt (II)

Ctitori țărani îmbrăcați cu cojoace și șube, detaliu de frescă, com. Ibănești, sec. XVIII.

III. PANTALONII

Pantalonii purtați în zonă, în funcție de sezon, au fost:

- Ismenele de pânză pentru vară;

- Cioarecii din dimie albă pentru iarnă.

1. ISMENELE DE PÂNZĂ

a. CROI

Ismenele de pânză au formă dreaptă, cu fiecare „crac” (picior) croit dintr-o lățime și

jumătate de pânză, cu un pătrat montat la mijloc, formând „turul”. La partea superioară

foile se îndoiesc într-un tiv prin care se introduce brăcinarul - o ață din cânepă mai groasă, cu care se leagă pantalonii în talie.

b. ORNAMENTICA

Ornamentația specifică ismenelor constă în modele realizate în tehnica șabacului,

cusături la un fir sau în punct românesc, dispuse pe marginea de jos. O terminație

executată sub forma unei dantele mărunte completează modelul cusut.

2. CIOARECII DIN DIMIE ALBĂ

Pantalonii din dimie albă au forma asemănătoare cu aceia din Argeș și din Vâlcea, croiți

din 2 foi drepte, turul și 4 clinișori. În față au 2 deschizături ovale - „ghizdele” sau „tăieturile” - care permit îmbrăcarea cioarecilor.

IV. CINGĂTOAREA

1. CHIMIRUL

Bărbații se încing peste cămașă cu chimire din piele, frumos decorate cu modele realizate din fâșii subțiri de aramă sau alamă, procurate din târguri și lucrate în partea de nord a Olteniei.

2. BRÂUL

Brâul țesut făcea parte atât din costumul de muncă, cât și din cel de sărbătoare. S-au

purtat brâie roșii și negre țesute în 4 ițe, având o lățime de 40 cm și o lungime de 2-3 m.

La unul din capete, pe o porțiune de 70-80 cm, brâiele au alesături dispuse în benzi orizontale. Decorul ales este completat, la brâiele de sărbătoare, cu fir de beteală, mărgele colorate sau „fluturi” (paiete). Datorită coloritului și modelelor, brâul a avut un rol

decorativ important în costumul bărbătesc, contrastând pregnant cu fondul alb al cămășii.

Stânga: costum bărbătesc cu pieptar, com. Curtișoara, sec. XX; Dreapta: brâu cu alesături și cusături din lânică și beteală.

V. ÎMBRĂCĂMINTEA DE IARNĂ

În anotimpurile reci, în zona Olt bărbații au purtat haine din blană și din dimie, cu forme elegante care completează armonios ansamblul vestimentar.

Ca și în cazul pieptarelor femeiești, cele bărbătești au fost lucrate fie în zonă, fie de meșteri din Mărginimea Sibiului.

1. LAIBĂRUL

Cea mai răspândită haină lucrată din blană de oaie sau de miel a fost laibărul - o vestă scurtă până în talie, fără mâneci, încheiată în față cu copci.

Laibărele lucrate în zonă au o înălțime ce depășește jumătatea chimirului, răscroială ușor

ovală la gât și 4 buzunare (2 mari jos și 2 mici sus). Marginile pieptarului, ale buzunarelor și

ale răscroielii de la mâneca sunt brodate cu blăniță neagră de miel. De o parte și de alta a

deschiderii din față și pe marginea de jos a feței și spatelui, pe o porțiune de 4-5 cm, se

desfășoară un model cu val și rozete, sau volute executate cu irhă verde în tehnica

cosoaielor, intercalate de broderii cusute cu lânică policromă. Acest chenar cu ornamente

compacte este compeltat pe margine cu mici broderii policrome, reluate apoi pentru

decorul de la răscroiala mânecii și în dreptul cusăturilor laterale. Pe buzunare și deasupra

lor, pe mijlocul spatelui, sunt cusute cu lână colorată buchețele de flori.

Notă: Cercetătorii nu au putut identifica centre specializate de cojocari, așa cum sunt cele

din Câmpia Romanațiului, de unde s-a tras concluzia că pieptarele din zona Olt au fost

lucrate de cojocarii care produceau numai pentru satisfacerea cerințelor unui sat sau unui

grup de sate apropiate.

2. ȘUBA ALBĂ ȘI SEINĂ DIN DIMIE

Șuba albă din dimie - purtată în zile de sărbătoare - și șuba seină - purtată la lucru - sunt

identice din punct de vedere morfologic cu cele femeiești.

Stânga: bărbat îmbrăcat în „șubă cu molii”, com. Poboru, sec. XX; Dreapta: tânăr îmbrăcat în costum compus din: căciulă, șubă albă, cioareci din dimie și opinci, com. Vulturești-Donești, sec. XX.

Notă: Concomitent, bărbații au purtat, în comunele Scornicești, Poboru și Cungrea, cortel din dimie neagră.

VI. PODOABE

În cadrul costumului bărbătesc nu s-au folosit prea multe podoabe, cu excepția unei pene de păun la pălărie sau a florilor și pieptenilor luați de băieți de la fete în timpul dansului și purtate/purtați la pălărie.

VII. ÎNCĂLȚĂMINTEA

Încălțămintea tradițională a fost opinca din piele de porc sau de bou, purtată peste piciorul învelit în obiele din dimie albă.

1. OPINCILE

Opincile se lucrau dintr-o bucată de piele de formă dreptunghiulară peforată la vârf în 10 locuri de o parte și de alta, pentru a forma „botul” ascuțit. La spate se făceau două tăieturi de cca. 5 cm și se plia călcâiul, apoi prin 2 orificii se introduceau „nojițele” din piele cu care se legau opincile de picior.

2. CIORAPII

În jurul anului 1900 s-a generalizat portul ciorapilor din lână lucrați cu 5 cârlige - pentru tineret - și al ciorapilor lucrați din lână mai groasă, cu un cârlig de lemn - pentru bătrâni.

În zona Olt, ciorapii se încălțau pe sub pantalonii din dimie și aveau ca decor la partea superioară un model denumit „codri” sau „brăduți”. Ciorapii sunt lungi până la genunchi

sau până la jumătatea pulpei.

3. CĂLȚUNII

Călțunii lucrați cu cârligul, tălpuiți cu piele sau cei din postav negru, au fost purtați și de

către bărbați.

După al doilea război mondial a început să se generalizeze portul ghetelor, bocancilor și chiar al cizmelor.

Costumul bărbătesc din zona Olt se caracterizează prin:

- sobrietate și eleganță;

- croi simplu;

- compoziții ornamentale și cromatici discrete;

- culoarea albă de fond predominantă;

- contrast (culoare albă de fond + culori închise ale decorului).