Superstiții din Bărăgan

„Cine dă acul cu ață întrânsul, își dă zilele” - Ciulnița, Ialomița.

„Ca să scapi de armată, leacul este să mănânci puiul scăpat de la cioroiu” - Ciulnița, Ialomița.

„Când te mănâncă palma stângă, ai să iei bani; iar când te mănâncă cea dreaptă, ai să dai.” - Ciulnița, Ialomița.

„Lunia nu e bine să dai bani, căci toată săptămâna vei da.” - Grindu, Ialomița.

„Când bei primul pahar, trebue să verși puțin jos, ca să beie morții.” - Ciulnița, Ialomița.

„La brad, mirele cu mireasă să nu se întâlnească, căci unul din ei moare.” - Ialomița

„Buba rea se vindecă cu prune păstrate din ziua de Joia mare (Săptămâna Mare).” - Ciulnița, Ialomița

„Când vor plesni cercurile unui butoiu, bucurie și câștig însemnează.” - Ialomița

„Calul nu are splină; fuge mai iute și nu ostenește.” - Ciulnița, Ialomița

„Calul când își va privi trupul, va muri.” - Ciulnița, Ialomița

„Când trag caii aer pe nări (când sforăiesc), e semn de ploaie.” - Ciulnița, Ialomița

„În ziua de Măcinici se dă cu maiul în pământ, ca să iasă căldura.” - Ciulnița, Ialomița

„Dacă, din întâmplare, iei cămașa sau izmenele pe dos, vremea se strică.” - Ciulnița, Ialomița

„Cânele care urlă și se duce ne mai întorcându-se la stăpânul său, voiește binele casei.” - Ciulnița, Ialomița

„După ce te-ai spălat la cap, varsă îndată zoile, căci tremurându-se pământul, îți va tremura capul cât vei trăi.” - Ciulnița, Ialomița

„Când te doare capul, și te afumi cu pelin dela Rusalii, îți trece.” - Ciulnița, Ialomița

„Duminică să nu spui că te doare capul, căci te va durea mai rău.” - Ciulnița, Ialomița

„Nu mânca cu cartea deschisă, că uiți ce ai învățat.” - Ciulnița, Ialomița

„În Filipi să nu dai împrumut sau cenușa afară, că-ți mănâncă lupii vitele.” - Ciulnița, Ialomița

„La fete să nu se puie cercei când ies plugarii la câmp, căci li se rup urechile.” - Ciulnița, Ialomița

„Puii de barză nu pot sbura, până nu mănâncă coajă de pepene.” - Ciulnița, Ialomița

„Când vezi barză întâiu pe sus, tot anul vei fi sănătos; iar când o vei vedea pe jos, tot anul vei fi bolnav.” - Ciulnița, Ialomița

„Copilul care de mic e deșteptat, va muri.” - Ciulnița, Ialomița

„Când primul copil moare, mama să nu meargă după el la biserică, căci îi moare și ceilalți.” - Ciulnița, Ialomița

„Dacă în ziua de Bobotează va bate Crivățul, vor fi roade la bucate.” - Ciulnița, Ialomița

„Cine aude cucul întâiu cântând, și va număra de câte ori cântă, atâția ani va trăi.” - Ciulnița, Ialomița

„Când vezi cocoare întâiu, să le numeri câte sunt, că atâtea chile de grâu ai să faci în acel an.” - Ciulnița, Ialomița

„Când un om calcă pe urmele pe care au umblat ursitoarele, rămâne damblagiu.” - Ciulnița, Ialomița

„Copilul care va suge țâță dela o țigancă, nu se va deochia.” - Ciulnița, Ialomița

„Spre a nu se deochia un copil, se ia pământ de sub talpa măsei și i se face zbenghiu în frunte cu această tină, sau zbenghiu cu scrobeală albastră.” - Ciulnița, Ialomița

„Fluture alb când vei vedea întâiu, vei fi sănătos întregul an.” - Ciulnița, Ialomița

„Flutur galbăn dacă vei vedea întâiu, tot anul vei fi bolnav și galbăn la față.” - Ciulnița, Ialomița

„Cap de mori (fluture) de vei vedea, să nu-l omori, căci el duce apă morților.” - Ciulnița, Ialomița

„Când bucățica dusă aproape de gură va cădea, e semn că aceluia la care te gândești, îi este foame.” - Ciulnița, Ialomița

„Foarfecele să nu le bagi în gură, căci faci limbar.” - Ciulnița, Ialomița

„Copilului mic până la anul să nu i se tundă părul, că-i rău de foc.” - Ciulnița, Ialomița

„Cine în ziua de Bobotează va intra în apă, scapă de friguri.” - Ciulnița, Ialomița

„Ca să scapi de friguri, taie unghiile, bagă-le într-un ou și pune-le la răspântie.” - Ciulnița, Ialomița

„Când fulgeră, să nu stai lângă câne sau pisică, căci te va trăsni.” - Ciulnița, Ialomița

„Când fulgeră întâiu, să iei paie de jos cu ochii închiși, căci sunt bune de fulgerătură.” - Ciulnița, Ialomița

„Când fulgeră, să nu stai în ușa casei.” - Ciulnița, Ialomița

„Când îți fură sarea dela oi sau dela vaci, ele vor muri.” - Ciulnița, Ialomița

„Când te pișcă șoarecele în casă, înseamnă că de cei din casă ești furat.” - Ciulnița, Ialomița

„Cine fură găina altuia, îi numără fulgii pe cealaltă lume.” - Ciulnița, Ialomița

„Când ouă găina ou cu vine întrânsul, este o arătare.” - Ciulnița, Ialomița

„Picioare de găini să nu mănânci, căci nu poți să stăpânești vorba.” - Ciulnița, Ialomița

„Să nu pui în capul copilului ghem, că n-o să mai crească.” - Ciulnița, Ialomița

„Când faci ghem, înșiră ața pe o bucățică de pâne, iar nu pe cârpă, căci pe lumea cealaltă o mănânci.” - Ciulnița, Ialomița

„Dacă ai roșeață la gingii, ia un fir de lână roșie, udă-l, dă-l prin sare și freacă-te pe gingii joia și dumineca, disdedimineață, până nu răsare soarele, apoi du-l la răspinteni și-l întinde să tracă peste el cineva. Când îl lași jos, zici de trei ori: Nu lapăd fir roșu, ci lapăd roșeața (sau năjitul) dela mine din gură (ori din gingii) - Spătărei, Ialomița

„Dacă în casă ai grieri, ca să scapi de dânșii, pui o roată de car în casă.” - Ciulnița, Ialomița

„Din Joi Mari (joia de 'naintea Paștelui), și până la Ispas (Înălțarea Domnului) nu se toarce, coase, fierbe

cămeși, etc, joile, că bate piatra, ori se 'ntorn ploile și se face secetă.” - Grindu, Ialomița

„În ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard ca să vie primăvara mai curând.” - Ciulnița, Ialomița

„A doua zi după Lăsatul de Sec nu se dă gunoiul afară din casă, că noaptea vine lupoaica și fură cărbuni.” - Spătărei, Ialomița

„Gunoiul nu e bine să-l dai afară din casă după apusul soarelui, căci produce pagube.” - Ciulnița, Ialomița

„Când sfințește soarele, să nu mănânci, că faci caș la gură.” - Ciulnița, Ialomița

„Copilului mic să nu-i tai unghiile, căci iese hoț.” - Ciulnița, Ialomița

„Dacă cineva poate fixa câtva timp privirile la soare, e semn că acela este hoț.” - Ciulnița, Ialomița

„Icoana când s-o ciocni cu păretele, nu este semn bun.” - Ciulnița, Ialomița

„Când te scalzi și intri în apă, fă-ți cruce; de nu faci, necuratul pune fiare și te înneci.” - Ciulnița, Ialomița

„Dacă unui bărbat îi mor trei femei, să nu se mai însoare, căci a patra îl îngroapă pe el.” - Ciulnița, Ialomița

„Când cineva îți dă lapte, dă-i paharul înapoi cu puțină apă, ca să nu înțerce vaca.” - Ciulnița, Ialomița

„Când soarele este aproape de sfârșit, trebue să stai până sfințește, și apoi să începi lucrul.” - Ciulnița, Ialomița

„Dacă pe lumea aceasta nu dai lumânare de pomană, n-ai lumină pe lumea cealaltă.” - Ciulnița, Ialomița

„În lună sunt doi frați. Cel mic a omorât pe cel mare și acuma îl poartă în spinare, ținându-i o căldărușă la nas în care curge sânge.” - Brăila

„Când doi frați sunt lunateci, și unul moare, îl pune pe cel rămas în fiare cu cel mort, pentru ca și el să nu moară.” - Ciulnița, Ialomița

„Când te încalți în pat, îți mănâncă lupii râmătorii.” - Ciulnița, Ialomița

„Întâiul copil născut din flori, de cătră o fată mare, nu trebuie să însereze prin locuri pustii, sau pe timpuri grele, că-l mănâncă lupii.” - Spătărei, Ialomița

„Când mămăliga se taie 'n două pe masă, te călătorești.” - Ciulnița, Ialomița

„Când urlă cânele, e semn că va muri cineva în acea casă.” - Ciulnița, Ialomița

„Mireasă cu mireasă la cununie să nu se întâlnească, că una din două moare.” - Ciulnița, Ialomița; Ioneanu

„Dacă un mori va fi moale, este semn că va muri o rudă a sa după el.” - Ciulnița, Ialomița

„Dacă visezi vreun mori din rudele tale, unu din casă va muri.” - Ciulnița, Ialomița

„Femeia care moare în poziție, să i se dea de pomană un scăunel și un baston, ca să aibă pe lumea cealaltă pe ce ședea și în ce se sprijini.” - Ciulnița, Ialomița

„Noaptea pe întuneric să nu te uiți îndărăt, căci vei rămânea cu gâtul strâmb.” - Ciulnița, Ialomița

„În seara de Sf. Vasile se pune linguri pline cu apă într-o tavă, și a cui o fi seacă, nu are noroc” - Ciulnița, Ialomița

„La Lăsatul Secului de postul Paștelui nu este bine să se strângă masa, ci să se lase așa cum s-a mâncat la ea și cu oarecare bucate și vin, căci peste noapte vine norocul și mănâncă și el.”- Grindu, Ialomița

„Seara nu se dă gunoiul afară din casă, după ce se mătură, ci se păstrează într-un colț, până a doua zi, căci dai norocul afară.” - Grindu, Ialomița

„Seara nu este bine să dai foc din vatră vecinului sau oricui, cum și mălaiu, căci îți dai norocul.” - Grindu, Ialomița

„Când sosește mirele la casa miresei, mireasa din năuntru se uită la el printr-un inel, țiind un ochiu închis, ca să n-o doară ochii la bătrâneață.” Ialomița

„Vineria să nu coși, că vei suferi de ochi.” - Ciulnița, Ialomița

„Mortul care va ținea un ochiu mai deschis, nu se îndură de lumea asta.” - Ciulnița, Ialomița

„Seara nu e bine să te uiți în oglindă, căci urât lumii te vei face.” Ciulnița, Ialomița

„Nu este bine a pune copilul mic, ce nu a împlinit un an, să se uite în oglindă, căci când va fi mare, va ieși un curvar.” Grindu, Ialomița

„Mălaiu să nu dai împrumut, căci ai pagube.” - Ciulnița, Ialomița

„Masa când va trăsni, trebuie sfărmată sau arsă, căci produce pagube.” - Ciulnița, Ialomița

„Câți paiajeni vei omorî, atâtea păcate îți iartă Dumnezeu, că paiajenul e bală spurcată.” - Ciulnița, Ialomița

„Părul când îl tunzi, să-l mături.” - Ciulnița, Ialomița

„În Săptămâna Brânzei să nu te speli la cap, căci se scutură burdufurile cu brânză în cap (adică faci mătreață) și-ți albește părul curând.” - Ciulnița, Ialomița

„De pisică să nu te prea îngrijești, căci ea se roagă să moară toți și să nu rămâie de cât o babă bătrână, ca să-i ia mâncarea din mână.” - Ciulnița, Ialomița

„Se dă de pomană un porc, căruia îi aprinde două lumânări la urechi și se udă copitele cu apă, căci dacă nu are apă, pe lumea cealaltă, râmătorul râmă și îi va găsi apă.” - Ciulnița, Ialomița

„Cine dă apă de pomană, face punte pe lumea cealaltă și trece în raiu.” - Ciulnița, Ialomița

„Dacă nu faci pomană pe lumea asta, n-ai ce mânca pe lumea cealaltă.” - Ciulnița, Ialomița

„Să dai rogojină de pomană, ca să ai cu ce-ți face adăpost, pe lumea cealaltă, când o fi vreme rea.” - Ciulnița, Ialomița

„Nu este bine a se lucra miercuri după Paști, căci e rău de pureci.” - Grindu, Ialomița

„Cine face puț, pe lumea asta, are apă pe lumea cealaltă.” - Ciulnița, Ialomița

„Rachiul vărsat din nebăgare de seamă, însemnează pagube.” - Ciulnița, Ialomița

„Rață să nu dai de pomană, căci nu mănâncă morții.” - Ciulnița, Ialomița

„Săptămâna Mare (cea de lângă Paști) să nu prea spoiești, căci e rău de boale.” - Ciulnița, Ialomița

„Dacă ești bolnav de orice boală, în noaptea de Sf. Gheorghe și înaintea răsărirei soarelui, de te vei tăvăli prin rouă, vei scăpa.” - Ciulnița, Ialomița

„Rudele nu e bine să se ia, căci moare de <<rudă rea>>” - Ciulnița, Ialomița

„În ziua de Rusalii se pune pelin la ușă, la icoane, la fereastră, și în toate părțile, ca să fie cei din casă păziți de Rusalii.” - Ciulnița, Ialomița

„Dacă în ziua de Florii umbli încins cu salcie dusă la biserică, nu te mai doare mijlocul.” - Ciulnița, Ialomița

„Salcie dela Florii făcută cercuri și pusă la icoane, e bună să se aprindă când fulgeră și trăsnește, și este cineva singur în casă.” - Ciulnița, Ialomița

„Din salcia de la Florii se fac cercuri și se pune la pomi, ca să dea roade mai multe.” - Ciulnița, Ialomița

„Cine plătește cinci sărindare preotului, găsește o casă pe lumea cealaltă.” - Ciulnița, Ialomița

„Sita să nu o lași să doarmă prin sat.” - Ciulnița, Ialomița

„Faptul că după ploaie se văd broaște, se atribuie sorbului, care pogorându-se asupra râului, ia apă împreună cu broaște.” - Ciulnița, Ialomița

„Când se bate sprânceana unei fete mari, ea bate în scânduri, crezând că așa se va usca cel ce se gândește la dânsa.” - Ciulnița, Ialomița

„Stea cu coadă roșie de se va vedea, răsboiu mare va fi.” - Ciulnița, Ialomița

„Mortul peste care pășește mâța, se face strigoiu.” - Ciulnița, Ialomița

„Sufletul omului mort șade 40 de zile în streșina casei.” - Ciulnița, Ialomița

„În ziua de Măcinici, femeile înconjură casele cu cenușă, ca să nu poată intra șarpele în casă.” - Ciulnița, Ialomița

„Din casă când ți se fură ceva, îți rod șoarecii toate lucrurile.” - Ciulnița, Ialomița

„Omul care omoară un orbete cu mâinile dindărăt, are leac să vindece femeile ce sufăr de țâță.” - Ciulnița, Ialomița

„Unt-de-lemn vărsat din nebăgare de seamă, însemnează pagubă; dar, ca să nu producă, trebue să-l presari cu sare.” - Ciulnița, Ialomița

„Când urechea vâjâie cuiva, să se afume cu baligă lipită în ziua de Mărina.” - Ciulnița, Ialomița

„La ursitori, trebuie să fie întotdeauna masa întinsă, ca să aibă ce mânca; la caz de nu vor avea, ursește rău pe noul născut.” - Ciulnița, Ialomița

„La mort se leagă o para la degetul mijlociu, ca să aibă cu ce plăti cele nouă vămi.” - Ciulnița, Ialomița

„Copiii cari mor nebotezați, se fac zvârcolaci.” - Ciulnița, Ialomița

„Când vezi un vârtej, dă-i cu ho! și el se va risipi.” - Ciulnița, Ialomița

„Cine ia un ou din seara Domnului Isus Hristos (Vinerea Paștelui), și-l îngroapă în vie, nu-i bate piatra viia în acel an.” Spătărei, Ialomița

„Când din nebăgare de seamă vei vărsa un pahar cu vin, bucurie și câștig însemnează.” Ciulnița, Ialomița

„În ziua de Paști să nu mănânci nici un fel de bucate, afară de pește, ca să nu ai nevoie la vite.” - Ciulnița, Ialomița

„Când pisica se linge, înseamnă moină.” - Ciulnița, Ialomița

„Când sfârșitul soarelui se face în nori, vremea se va strica.” - Ciulnița, Ialomița

„Căciula, cojocul și cămașa să nu le întorci pe dos, că se întoarce vremea.” Ciulnița, Ialomița

„Când te mănâncă urechile, e semn de ploaie.” - Ciulnița, Ialomița

„Când se văd scântei pe fundul ceaunului, e semn de ploaie.” - Ciulnița, Ialomița

„Dacă în ziua de Măcinici va bate vântul, sau va fi liniște, aceeaș vreme va fi 40 de zile în urmă.” - Ciulnița, Ialomița; Ioneanu

„Când bufnița prin luna Februar va cânta, e semn de primăvară timpurie.” - Ciulnița, Ialomița

Bibliografie: Artur Gorovei

#superstitii #traditional #Romania #history #culture #folk #Baragan #Ialomita #Braila