Proverbe și zicători despre sănătate și boli din Dâmbovița

BOALA

- „Boala intră cu carul și iese prin urechile acului.”

- „La nevoie se cunoaște prietenul și la boală nevasta.”

- „Mai bine mâncare puțină decât boală multă.”

- „Nu boala aleargă după om, ci omul aleargă după boală.”

- „Nădușeala scoate boala.”

- „Nu sta la fereastră, că te trage (și ai să răcești).”

- „Bolnavul crede-n oblojală și doftoroaia în amăgeală.”

- „Tusea și junghiul îs surori.”

DUREREA DE CAP

- „Capul bolând dă de lucru picioarelor.”

- „Capul când te doare tot trupul bolește.”

- „Cine doarme în asfințit de soare, capu-l doare.”

- „Cine n-are cap, nu-l doare!”

DUREREA

- „Durerile mari sunt mute.”

- „Fiecare se leagă unde-l doare.”

- „În orice plăcere e și durere.”

- „Nu te lega la cap dacă nu te doare.”

- „Omul caută leac unde simte că-l doare.”

- „Pe durerea mare alta mai mare o tămăduiește.”

- „Unde te doare, acolo te legi.”

STOMACUL

- „(Lacomul își spune:) Decât bucate stricate, mai bine mațe sparte.”

- „La mâncarea să ai cumpătare și la băutură să fii cu măsură.”

- „La picioare totdeauna să fii cald și-nfășoară inima cu brâul.”

- „Mierea este cel mai bun prieten al stomacului.”

- „Necumpătarea bolnăvește corpul.”

- „Omul cumpătat e întotdeauna folosit.”

- „Stomacul este fruntea bolii, iar cumpătarea fruntea leacurilor.”

- „Stomacul, ca și moara, când n-are ce măcina, atunci se strică.”

- „Vorbă puțină și mâncare puțină niciodată nu strică pe om.”

BUBA

- „Buba cap nu face până nu se coace.”

- „De taci, bubă faci; de zici, mai rău te strici.”

- „Din sgăibulița (cea) mică, bubă mare se ridică.”

BURUIENI DE LEAC

- „A fi frunză de pătlagină peste rană.”

- „Când treci pe lângă mușețel, ridică pălăria din cap și să-i spui: - Ziua bună, doctore!”

- „Doctorul bun știința în cap, iar ierbile în câmp le are.”

- „Doctorul cu o buruiană cea mai mare boală o scoate afară.”

- „Să ai totdeauna-n casă buruieni de leac: tei, izmă, mușețel.”

DINȚI

- „Durerea de dinți/măsele n-are crezământ.”

- „Fiecare știe unde-l doare măseaua.”

- „La măseaua care te doare, te lovește limba mai des.”

- „Măseaua cleștele, oftica sapa și lopata și ciuma fuga.”

- „Și-o măsea stricată o mai ții în gură un an, doi, trei, dar până la urmă te hotărăști și o scoți.”

ÎNNECARE

- „Îmbucătura cea mare / se-nghite cu-necare.”

- „Cască gura cât poți înghiți.”

- „Cine mușcă bucată mare singur se îneacă.”

ÎNȚEPĂTURI

- „Cine se atinge de mărăcine, nevătămat nu scapă.”

- „Printre spini trebuie să mergi încălțat.”

LEACURI, VINDECARE

- „A dat Dumnezeu boli, dar a lăsat și leacuri.”

- „Boale să fie că leacuri sunt destule.”

- „Cui pe cui se scoate.”

- „De leac dulce, boala nu fuge.”

- „De-ar muri omul de câte ori se îmbolnăvește, n-ar mai fi oameni pe pământ.”

- „Fiecare boală își are leacul ei pe lume.”

- „Leacul e câteodată mai rău ca rana.”

- „Leacul, nu-i cu sacul.”

- „Nu e boală fără leac.”

- „Nu s-a văzut nici babă frumoasă, nici doctorii bune.”

- „Răbdarea e cea mai bună doctorie.”

- „Rău pe rău se scoate.”

- „Răul cu rău se vindecă.”

- „Suferă un ceas și-i trăi un an.”

- „Tot paiul are umbra sa și toată boala are leacul ei.”

- „Vremea vindecă toate.”

LONGEVITATE

- „Ca să trăiești o sută de ani, să mănânci pâine veche de trei zile, să bei vin de șapte ani și să intri la femeie odată pe lună.”

- „Cine se păstrează, trăiește o sută de ani.”

- „De vrei să trăiești o sută de ani, să mănânci urzici în Martie.”

RĂNI

- „Mai lesne e a răni decât a tămădui.”

- „Obrinteala rănii de pe margine se cunoaște...”

- „Rana cât de mică, dacă nu-ngrijești de ea, curând se face mai rea.”

- „Rana ce nu se vede, aceea e mai grea.”

- „Rana de cuțit se vindecă, dar cea de la inimă niciodată.”

- „Rana deschisă anevoie se vindecă.”

- „Rana obritindu-se și patima învechindu-se, a se vindeca anevoie va fi.”

- „Rana se vindecă, dar semnul rămâne.”

- „Rana trebuie văzută ca să dai peste leac.”

- „Rana veche ușor sângerează.”

RÂIE

- „Cine scarpină râia altuia răcorește și pe a lui.”

- „Răpănoșii nu se scarpină decât între dânșii.”

SĂNĂTATEA

- „În trup sănătos, minte voioasă.”

- „Ai sănătate, ai de toate.”

- „Averea cea mai scumpă a omului este sănătatea.”

- „Când ai sănătate, păzește-o cu scumpătate.”

- „Când ești sănătos, bărbat, ești îndestul de bogat.”

- „Când n-ai sănătate, te pui pe căutate.”

- „Cine-i sănătos e destul de bogat.”

- „Culcatul devreme și sculatul devreme, sănătate curată.”

- „Dacă nu se îngrijește omul de sănătate, moare cu zile.”

- „Ești sănătos - ești frumos.”

- „Lucrul face sănătate, trândăvia tot păcate.”

- „Mergi pe jos / ca să fii sănătos.”

- „Mersul pe jos / este cel mai sănătos.”

- „Omul harnic nu se plânge de sărăcie, ci de sănătate, ea e avuție.”

- „Omul sănătos nu e puturos.”

- „Sănătatea ți le dă pe toate, boala ți le ia pe jumătate.”

- „Sănătatea e bucuria săracului.”

- „Sănătatea e cea mai bună avuție/bogăție.”

- „Sănătatea e mai bună ca toate.”

- „Sănătatea e mai scumpă decât tot aurul din lume.”

- „Sănătatea face banii și banii sănătatea.”

- „Sănătatea cum o păstrezi, așa o ai!”

- „Sănătatea înainte de toate.”

STRESUL

- „A-i pune cuiva o bubă la inimă.”

- „Scârba e boala cea mai grea de lecuit.”

- „Scârba pe om mai tare îl îmbolnăvește decât boala.”

SOMNUL ȘI ODIHNA

- „Acela doarme mai bine, care nu simte tăria patului.”

- „Zece nopți dormite la timp nu acoperă o noapte nedormită.”

- „Căscatul dintâi cere căpătâi.”

- „Cine doarme pe pat moale, nu doarme în odihnă.”

- „Cine se culcă târziu și doarme dimineața, își scurtează viața.”

- „Cine toată ziua muncește, noaptea bine se odihnește.”

- „Cu odihna de cu noapte se uită munca trecută și se gătește omul de munca viitoare.”

- „Cum îți vei așterne, așa vei dormi.”

- „După muncă e bun repausul.”

- „După muncă, și odihnă.”

- „După muncă, odihna plăcere dulce ne aduce.”

- „După munca cea mai grea, nicio mâhnire mai rea ca neodihna la om.”

- „Noaptea să ne odihnim, ziua să ne ostenim.”

- „Odihnă fără nicio osteneală, viață împuțită. Vezi să nu te împuți.”

- „Pofta de odihnă ne aduce trândăvie și moliciune, și trupește și sufletește. Departe de-asemenea pofte.”

- „Sculatul de dimineață / aduce spor de viață.”

- „Somnul cât de mic, la boală mare leac.”

- „Somnul ca vameșul: viața ne-o ia pe jumătate.”

- „Somnul dulce, viață ne-aduce.”

- „Somnul, cea mai bună odihnă pentru muncă și cel mai bun leac la boală.”

SLĂBICIUNE

- „E gras de-i numeri coastele.”

- „E slab de-l bate vântul.”

- „Slab de-i fluieră vântul prin oase.”

TURBARE

- „Câinele, când are să turbeze, începe a urla cu o săptămână înainte.”

---

Bibliografie: „Înțelepciune populară; Leacuri băbești, proverbe, zicători.”, culese de etnograf I. Drăgoescu, Centrul pentru Cultură Tradițională Dâmbovița.