Credințe și superstiții de Anul Nou în Moldova

„De Anul Nou se mărește ziua.” - Ținutul Cernăuțiului

„Dumnezeu, la începutul anului, e tânăr și, la sfârșit, bătrân. De aceea se cheamă „Anul Nou”, pentru că atunci Dumnezeu întinerește: tot astfeli, și învățătoriul care l-a pus Dumnezeu oamenilor.” - Ținutul Cernăuțiului

„Anul nou de aceea se cheamă, pentru că atunci se schimbă crângurele ceriului, să schimbă pânele, pornește spre un alt an nou.” - Ținutul Botoșanilor

„Spre Anul Nou, de bucurie mare că vine alt an nou, se urează, se îmblă cu plugul, ca să fie anul roditori, adecă să se împlinească. Atunci se înnoiesc toate și de aceea se dorește ca să fie toate de bine. Oamenii se firitisesc, ca să fie cum mai bine peste an, să le dea Dumnezeu sănătate, bucurie, noroc și spori. În ziua aceea, să pui gând bun la toate și a bine să le mânești, că rămân așa. Atunci să te păzești să nu te superi, să nu te sfădești, să fii vesel și tot anul așa vei fi. Dacă te apuci atunci că nu-i mai greși, și Dumnezeu îți iartă toate păcatele.” - Ținutul Cernăuțiului

„În ziua de Anul Nou, dimineață, dacă îți intră întâi în casă băiet, tot băiet va naște și femeia grea ce se află în casă. Sau vitele ce sânt însărcinate la gospodărie vor naște de parte bărbătească și viceversa.” - Ținutul Dorohoiului

În Bucovina, peste Prut, la ruși, e obiceiul ca în ziua de Anul Nou să intre cu o vită frumos împodobită în casă: cu un miel, vițel sau cal, și astfeli felicitează.

În Moldova, se împărțesc de Anul Nou daruri la copii, la cunoscuți și se dau bacșișuri sau daruri la slugi.

„Spre Anul Nou vorbesc vitele. Atunci să li se aștearnă bine și să li se dea bine de mâncat, că ele să întreabă unele pe altele de sânt sătule, de li e bine și-l blastămă sau îl fericesc pe gospodariul de casă, să trăiască sau să nu mai ajungă a ținea vite. E tare păcat a asculta ce vorbesc. Omul vorbește tot anul, dar lor numai o dată pe an le dezleagă Dumnezeu gura și atuncea să nu aibă cum vorbi? - Un om s-a pus să asculte și a auzit cum îl blastamau că li-i rea țierea. Apoi a zis un bou cătră altul: „Hai, hai, frate, caută și mănâncă, căci poimâine avem să ducem pe stăpânul nostru la groapă.” Stăpânul lor a doua zi a murit, iar a treia zi boii l-au dus cu săniuța la mormânt. Aceasta se povestește în toate părțile. Spre Anul Nou, toate celea vorbesc, nu numai vitele.” - Ținutul Cernăuțiului

---

Bibliografie: E.-N. Voronca, Datinele și credințele poporului român, Vol. I