Postul Paștilor și Paștile în Țara Maramureșului

CURĂȚENIA DE PRIMĂVARĂ

Postul Mare, numit și Postul Paștilor, este o perioadă a curățeniei - mai ales în ultimele săptămâni. Bărbații fac curățenia de primăvară a gospodăriei, în timp ce femeile curăță locuința.

DUMINICA FLORIILOR

• MÂȚIȘOARELE

Ultima duminică din post este ziua când localncii aduc la biserică mâțișoare, cu care, după ce sunt sfințite, ating animalele în mod ritual „să fie roditoare”.

• SPĂLATUL PE FAȚĂ

Fetele, ca să fie iubite de feciori, se duc la râu în dimineața de Florii și se spală pe față rostind:

M-o făcut mămuca-n zori, Să siu dragă domnilor,

În dumineca de Flori, Să siu dragă poptilor,

M-o făcut și m-o-nchinat, Să siu dragă la feciori

De noroc mi-o descântat, Ca zinu la domnișori,

M-a stroptit cu pană verde Să siu dragă la voinici

Să siu dragă cui mă vede, Ca și țâța la prunci mnici.

Descântecul se rostește de trei ori, în timp ce fata se spală.

O altă variantă:

Bună dimineața, apă curgătoare, Să siu dișin înflorit

Eu îți dau ptită și sare, De la munte coborât,

Tu, să-mi dai cinstea ce mare De bătrâni să siu cinstită,

Și de astăzi înainte De feciori să siu ibdită.

În timp ce se descântă și spală, fata aruncă din când în când pâine în apă.

SĂPTĂMÂNA PATIMILOR

Ultima săptămână este fructificată la maxim. Țesăturile sunt spălate sau scuturate și aranjate din nou, iar, începând cu Joia Mare, începe preparatul păștii. Aceasta se face doar Joia și Sâmbăta. Vinerea Mare, numită și Vinerea Sacă este socotită ca o sărbătoare care trebuie ținută „să nu sie anul săc”.

Pasca, pâinea tradițională de Paști, se face aici, de cele mai multe ori, cu brânză de vacă. Ornamentele cele mai frecvente sunt: funia împletită în partea superioară jur-împrejur, crucea.

Sâmbăta dinaintea Paștilor se fierb și se roșesc ouăle. Apa de pe ouă se păstrează și se îndătinează să fie aruncată la o răscruce de drumuri - „cu ea aruncându-se toate bolile”.

POSTUL NEGRU

Unele fete și neveste țin Postul Negru, care începe din seara zilei de Joi și până în ziua de Paști. Fetele și nevestele își despletesc părul și ajună „ca să aibă noroc în viață”.

RITUALUL STICLUȚELOR

Alte fete se pregătesc pentru Joc. În Ajunul Paștilor fetele pun vin într-o sticluță de fărtai, pe care o așează sub pragul de la portița bisericii.

În ziua de Paști. după ce toată lumea a trecut la biserică, fetele iau sticluțele și le pun în sân, merg la biserică și la fiecare bătut de clopot scutură sticluța zicând: „Eu întâie-n joc!”

CĂLCATUL PE SARE

Tot pentru a se feri de boli se obișnuia a se călca pe sare, în formă de cruce, înainte de a merge la biserică.

ALERGATUL LA PORTIȚĂ

După slujbă, toată lumea aleargă spre ieșire: „cei ce ies întâi pe portiță vor fi întâi la lucru în acel an”.

MIERCURILE MILOSTIVELOR

În cele 2 Miercuri ale Milostivelor - prima dinaintea Paștilor și a doua din prima săptămână de după Paști, nu-i bine să torci, să țeși - Milostivele fiind necruțătoare.

CELE ȘAPTE JOI

După Paști începe ciclul Celor Șapte Joi, care se țin până la Rusalii.

Prima Zi de Joi este numită și Joi Între Tunuri, când nimeni nu lucrează „pentru a nu fi lovit de trăznet”. Nici în celelalte Joi nu-i bine să lucrezi că „nu-ți mere bine”.