Colindul cu măști - Cerbul (Capra, Turca, Țurca, Brezaia)

Cortegiul cu mască de cerb (capră, etc.) se întâlnea pretutindeni în țară. Varia doar ziua în care se colinda, în Moldova și Muntenia precumpănind Anul Nou, iar în Transilvania Crăciunul.

Atestările de la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai cu seamă cele din răspunsurile la chestionarele lui Hașdeu și Densușianu arată oscilații mari de la o sărbătoare la alta, după cum urmează:

Brezaia din Muntenia e practicată cel mai adesea la Anul Nou, dar pe alocuri și de Crăciun, mai rar între aceste două sărbători, sau la Crăciun și Bobotează, eventual de la Sf. Vasile până la Bobotează, după cum Capra apare sporadic în Moldova și la Crăciun sau de la Crăciun până la Bobotează, etc.

Cortegiul cu Cerbul este atestat în Hunedoara, îndeosebi în Țara Hațegului, mai rar în Banat.

DENUMIRI

Moldova - Capră, Turcă, Țurcă;

Transilvania - Cerbul, Turcă, Țurcă, Capră;

S. Transilvaniei - Boriță;

Tulcea - Văcuță;

Muntenia - Brezaie, Capră.

COMPONENȚA ALAIULUI

Capra este însoțită de un moșneag numit „Unchiaș” („Bloj” în Transilvania) și de „Fluierașul” ce susține melodia de joc. Rolul Unchiașului este de a îndemna la joc cu strigături adecvate.

REPREZENTAȚIA

Reprezentația este mai complicată decât cea a Ursului, jocul Caprei fiind mult mai spectaculos, cu sărituri îndrăznețe și cu clămpăniri ritmice ale fălcii inferioare extrem de zgomotoase, stridență mărită și de clopoțelul legat uneori de aceasta.

Dealtfel, masca inspiră teamă nu numai copiilor și femeilor, ci tuturor, din cauza acestei reprezentații dramatice expresive.

În același timp, anumite elemente sunt menite să stârnească râs și voioșie, creându-se astfel o îmbinare a celor două elemente contrastante.

După joc, Capra cade la pământ, simulând moartea, alteori înbolnăvirea, ceea ce provoacă intervenția însoțitorilor cu dialoguri spumoase. Aceștia încearcă să o vândă, supralicitând-o de-a-ndărătelea, etc.

În Transilvania, Cerbul sau Țurca este împușcat/ă, masca fiind dusă pe o targă, iar Blojul (moșul) în urma lui/ei bocindu-se într-un mod cât mai hazliu.

• Se prea poate ca Țurca să fi personificat zeitatea care, prin moartea ei, trebuia să asigure prosperitatea vegetației.

• Cu timpul, Capra a intrat în componența cetelor de feciori și jocul ei este acum lipsit de dialoguri sau de moartea finală.

• În Muntenia, Brezaia se face ca semn de îmbelșugare.