Gurbanul, Arezanul sau Zărezanul Viilor

În dimineața zilei de 1 Februarie, cu o zi înainte de Ziua Ursului (Stretenia), bărbații mergeau la vie, de obicei în sănii trase de cai sau căruțe, împodobite cu corzi de viță de vie păstrate din toamnă. Înainte de a pleca din sat, strigau:

„Hai să mergem la Gurbanu!”. Ajunși în câmp, se adunau cu toții la „capul viei”, apoi fiecare proprietar tăia din vie câteva corzi, cu care se încingea pe piept, își făcea cunună - pe care o punea pe cap - și se încingea în jurul brâului. Dezgropau sticla sau plosca plină cu vin îngropată de cu toamnă și se adunau în jurul unui foc aprins pe o înalțime (deal). Acolo mâncau, beau, jucau, săreau peste foc și se stropea cu vin peste jarul încins.

Seara, bărbații se întorceau în sat, cu făclii aprinse, și petrecerea continua în familie, unde bundăretele era nelipsit de la masă. Este posibil ca în vechime (așa cum arată numele turcesc al obiceiului - Gurban: sacrificiul unui animal întreg și împărțirea lui participanților), să se fi jertfit o oaie sau un berbec.

Acest ceremonial bahic (referitor la băutură), de origine tracică, se desfășura doar în unele așezări din sudul României, unde existau culturi de viță de vie.

Scopul acestui ritual era de a atrage o continuitate de belșug în culturile de struguri, fiind o sărbătoare marcantă a începutului Noului An Viticol.

Elemente cheie pentru ritual: corzile de vie, sticla sau plosca îngropată, plină cu vin obținut de cu toamnă și focul.

Potrivit unor superstiții vechi, prezența femeilor la Arezan aduce ghinion pentru viitoarele recolte de struguri. Cu toate acestea, femeile aveau și ele un rol - acela de a pregăti și a da de pomană un căuș sau găvan de mălai la nevoiași, în speranța că insectele dăunătoare nu vor mai strica semănăturile.

Cuvântul „zărezan” vine din limba bulgară - verbul „zaryazvam” înseamnă „a tăia via”.

Mai târziu, când religia ortodoxă a început să își facă prezența, proprietarii au început să cheme preoți pentru a sfinți plantațiile de viță de vie, cu credința că astfel vor avea parte de recolte îmbelșugate, lipsite de probleme.

---

Bibliografie: I. Ghinoiu - „Calendarul țăranului român, zile și mituri”, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2017.