Șezătorile din Țara Chioarului

În Chioar, la șezători participau cam 10-15 fete cu vârstă apropiată, în case cu spații mai mari, de obicei în zilele de luni, miercuri și joi, dacă nu era vreo sărbătoare importantă ce interzicea torsul. La șezători se torcea fuior (mănunchi de cânepă prelucrat pentru tors) sau lână, și se făcea lucru de mână (cipcă, ciur, pene, se croșetau ciorapi, mănuși, etc).

Șezătorile erau prilej pentru socializare și un fel de petrecere între tineri, unde se spuneau povești, glume, ghicitori, se horea și se organizau diverse jocuri. Fetele invitau feciori la șezătoare și făceau diferite farmece și descântece dacă aceștia nu apăreau, cu scopul de a îi aduce la ele. Feciorii, probabil fiind conștienți de planurile fetelor, își făceau apariția mai devreme sau mai târziu oricum. Ajunși la petrecere, unii cântau la țitără (țiteră = instrument muzical cu coarde ciupite), la frunză, fluier, drâmboaie (muzicuță), și jucau cu fetele dacă nu era post. La unele șezători din afara postului, se angajau chiar și ceterași, ce aveau în componență primașul (denumire în părțile Transilvaniei ce desemna conducătorul formației ce era violonist), gordonâș și contralău (contraviolonist).

Iluminatul se făcea cu „sterțul” (lampă portativă sau fitil pentru opaiț făcut din cârpă), cu lumânări, cu lampa cu petrol, sau cu făclii din lemn lung de brad, sau alt lemn uscat care ardea precum torțele, făcute de către feciori.

Găzdoaia îi servea pe toți cu boabe de mălai (porumb) fiert, semințe prăjite de dovleac sau de floarea soarelui, cu prune sau mere uscate, alune, castane fripte sau fierte, etc.

Uneori, dacă găzdoaia avea nevoie, fetele o ajutau pe aceasta la tors, ca un fel de plată pentru găzduirea șezătorii. Atunci, gazda se simțea îndatorată să servească tinerii cu bucate mai alese: pancove (gogoși), ciurigauă (colaci din aluat cu ouă și lapte), piroște (sarmale), horincă și vin.

Șezătorile se încheiau de obicei către miezul nopții, fetele fiind conduse acasă de către feciori, primind drept plată câte un sărut.

Bibliografie: Memoria Ethnologică 2002, nr. 4-5

#Sezatoare #Romania #folk #traditions #women